AcasaAcasa  InregistrareInregistrare  Conectare  

Distribuiti | 
 

 METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Vizitato
Vizitator



MesajSubiect: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Mier 24 Iun 2009, 19:01

RADAR (RAdio Detection And Ranging, adica detectarea prin radio si determinarea distantei) reprezinta o instalatie de radiolocatie care emite microunde electromagnetice si foloseste reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existenta si distanta lor fata de antena.

Radarul de tip meteorologic este folosit pentru a identifica localizarea si deplasarea precipitatiilor, a estima tipul acestora (ploaie, zapada, grindina etc.) si a prognoza pozitia si intensitatea lor viitoare. Radarele moderne sunt radarele Doppler, capabile sa detecteze nu doar intensitatea precipitatiilor, dar si miscarea sistemelor precipitabile. Aceste informatii sunt analizate pentru a identifica structura furtunilor si potentialul de vreme severa.

In imaginea de mai jos este reprezentata reflectivitatea radar, marime proportionala cu cantitatea potentiala de precipitatii. In legenda, culorilor din extrema dreapta (portocaliu, rosu, mov) le corespund valorile de reflectivitate (peste 45 dBZ) ce caracterizeaza precipitatiile cu intensitate puternica sau furtuni cu grindina si vant intens, in vreme ce in partea stanga, reflectivitatile mai scazute (sub 25 dBZ) indica prezenta precipitatiilor slabe cantitativ.


Sus In jos
Vizitato
Vizitator



MesajSubiect: NEBULOZITATEA/TEMP AERULUI/   Mier 24 Iun 2009, 19:26

Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori. Norul constituie un sistem coloidal format din picaturi de apa sau cristale de gheata de diferite dimensiuni, aflate in suspensie la diferite inaltimi. Nebulozitatea se exprima in optimi din bolta cereasca ( 1/8 ... 8/8 ). Astfel, daca pe bolta cereasca exista doar "urme" de nori, gradul sau de acoperire este mai mic de 1/8. Nebulozitatea este maxima atunci cand, intr-o regiune, cerul este acoperit in intregime cu nori ( gradul de acoperire este de 8/8 ). In functie de plafonul norilor, adica de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului, putem vorbi de nori josi, medii si inalti. Partea atmosferei in care se observa de obicei norii a fost impartita in acest sens in trei "etaje" (superior, mijlociu si inferior). Spre exemplu, la latitudini mijlocii, inaltimile aproximative ale limitelor etajelor sunt urmatoarele: - etajul superior: de la 5 la 13 km; - etajul mijlociu: de la 2 la 7 km; - etajul inferior: de la suprafata terestra la 2 km.


Temperatura aerului se masoara in adapostul meteorologic, conceput dupa criterii standard ale Organizatiei Mondiale de Meteorologie. Acesta reprezinta o incinta inchisa, dar ventilata, situata pe platforma meteorologica, la 2 m fata de suprafata solului. Astfel, temperatura masurata in aceste conditii nu este influentata de proximitatea cladirilor, traficului rutier, vegetatiei abundente, etc. Temperatura este o marime care variaza continuu de la un punct la altul, astfel incat, in functie de locatia in care este masurata poate prezenta diferente notabile fata de valorile raportate la statiile meteorologice din proximitate. De exemplu, in cursul zilelor insorite de vara, temperatura masurata in intersectiile aglomerate este simtitor mai ridicata decat cea masurata in adapostul meteorologic. In imaginea de mai jos sunt reprezentate liniile de egala temperatura (izoterme). Temperatura este exprimata in grade Celsius (°C).


Atmosfera nu se afla niciodata in repaus, aerul miscandu-se in mod continuu dintr-o regiune in alta. Deplasarea orizontala, sau aproape orizontala, a aerului fata de suprafata terestra se numeste vant. Vantul se caracterizeaza prin doua elemente: directie si viteza. Directia vantului in apropierea suprafetei terestre se apreciaza de obicei in raport cu punctele cardinale si este data de directia de unde sufla acesta (de punctul cardinal dinspre care sufla vantul). Viteza vantului consta in distanta parcursa de aer in unitatea de timp. Aceasta se exprima in m/s sau in km/h. Intre aceste unitati de masura se poate stabili o relatie: 1m/s = 3,6km/h.Vantul este reprezentat prin sageti. Sensul sagetii reprezinta directia in care bate vantul, iar marimea acesteia este proportionala cu viteza vantului.


Presiunea atmosferica se defineste ca fiind forta exercitata de aerul atmosferic pe unitatea de suprafata si reprezinta unul din parametrii fundamentali in meteorologie. Harta distributiei presiunii la nivelul solului permite recunoasterea formatiunilor barice ciclonice si anticiclonice, ale caror geneza si ciclu de viata sunt in stransa legatura cu starea vremii. Aceasta harta este aproape nelipsita din buletinele meteorologice, dar realizarea prognozei meteo se bazeaza pe analiza modului in care vor evolua inca multi alti parametri, la nivelul solului, in troposfera joasa, medie si superioara, la nivelul tropopauzei si chiar si in stratosfera joasa.
Presiunea atmosferica se masoara cu ajutorul barometrului. Unele barometre asociaza scaderea presiunii cu inrautatirea vremii si cresterea presiunii cu imbunatatirea acesteia, ceea ce nu este intotdeauna adevarat, procesele atmosferice reprezentand rezultatul conjugat si complex al modificarilor tuturor parametrilor meteorologici. De exemplu, intr-o zi frumoasa de vara, cresterea temperaturii la orele amiezei poate fi cauza unei usoare scaderi a presiunii. Pe de alta parte, daca instabilitatea atmosferica se accentueaza, generarea norilor de furtuna, cu puternica dezvoltare verticala reprezinta cauza scaderii, uneori bruste, a presiunii. Exista si situatii, indeosebi in sezonul rece, in care aparitia precipitatiilor nu se asociaza cu scaderea presiunii la nivelul solului ci cu procesele care au loc in troposfera mijlocie si superioara.


Ultima editare efectuata de catre Mengelaus in Mier 24 Iun 2009, 19:37, editata de 1 ori (Motiv : Resize foto la 800x600.)
Sus In jos
Griff
Moderator


Numarul mesajelor : 1398
Varsta : 33
Localizare : two steps from Hell
Data de inscriere : 27/09/2008

MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Mier 24 Iun 2009, 21:45

Daca tot ai deschis subiectul zi-mi si mie ce inseama "45dBZ", de unde vine? cum se citeste? ...asta ca sa nu mai spun ca titlul thread-ului e "METEOROLOGIE-RADARUL DOPPLER" si nu se mentioneaza nimic despre radarul Doppler sau despre flacaul care l-a inventat.
Sus In jos
Vizitato
Vizitator



MesajSubiect: Part II   Mier 24 Iun 2009, 23:54

Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat atât în cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), cât și în cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecvența măsurată crește atunci când sursa se apropie de receptor și scade când susrsa se depărtează de receptor

Radarul este un instrument complex de investigare a atmosferei, un echipament electronic care foloseste tehnica teledetectiei active pentru detectia tintelor "vizibile" radar.
Aceste tinte sint de doua feluri: tinte de natura meteorologica (nori care contin precipitatii, neomogenitati ale atmosferei, etc.) si tinte de alta natura decit meteorologica (orografie, cladiri, avioane, pasari, insecte, etc.)
Termenul RADAR este un acronim al expresiei englezesti "RAdio Detection in Azimuth and Range" ceea ce inseamna detectie radio in azimut si distanta


Principiul de functionare al radarului a fost stabilit de catre Watson si Watt in 1937. Primul radar a fost construit in perioada celui de-al doilea razboi mondial si a fost folosit la detectarea si urmarirea avioanelor si vapoarelor. Initial au fost folosite lungimi de unda mari, care, in cea mai mare parte, nu erau afectate de conditiile meteorologice. Cind aceste lungimi de unda au fost micsorate la 10 cm sau mai putin au aparut, ocazional, ecouri de la tinte meteorologice. Astfel, dupa incetarea ostilitatilor, noul instrument, radarul, a capatat o larga aplicabilitate in studiile meteorologilor.
Clasificarea radarelor se face:
dupa domeniul de aplicatie al acestora:

radare meteorologice

radare de geodezie

radare de aviatie)

dupa felul platformei pe care se afla instalat:

radare de sol, care la rindul lor pot fi fixe sau mobile, radare aeropurtate si radare spatio purtate.

Meteorologia este domeniul in care se intilnesc cele mai multe aplicatii ale radarului. Datele obtinute cu ajutorul radarului fac parte din sistemul observational si sunt folosite:

pentru initializarea modelelor numerice de prognoza a vremii;
pentru prognoza de tip "nowcasting" si pentru prognoza de foarte scurta durata, mai ales in prognoza si detectia fenomenelor meteo periculoase.
De exemplu:
detectia grindinei inainte ca aceasta sa cada la sol (mai ales cu ajutorul radarelor Doppler).
detectia tornadelor (tot cu ajutorul radarelor Doppler) cu 30 de minute inainte ca acestea sa afecteze o anumita zona a suprafetei terestre.
detectia fenomenului de "microburst", fenomen care, in esenta, consta intr-un puternic curent vertical descendent, mult mai puternic decit curentii descendenti caracteristici norilor convectivi cumulonimbus. Cu ajutorul radarului se poate detecta fenomenul cam cu 10 minute inainte de ajungerea acestuia la suprafata Pamintului.
In hidrologie, radarul are ca principale aplicatii estimarea precipitatiilor care se vor produce la suprafata Pamintului, estimarea distributiei acestor precipitatii in bazinele hidrografice, furnizarea de date necesare initializarii modelelor de ploaie, scurgere si de prognoza hidrologica, necesare pentru evitarea unor catastrofe naturale, ca de exemplu inundatiile.
In domeniul protectiei mediului, radarul este folosit pentru monitorizarea unor fenomene cum ar fi spalarea aerosolilor si a poluantilor, accidentele nucleare, depunerile radioactive prin precipitatii, lansarea de bombe nucleare (strategice si tactice).
In cercetare, dobindirea de informatii noi privind structura si mecanismele fenomenelor atmosferice din datele radar permite o mai buna folosire a ecuatiilor hidrodinamicii si microfizicii in conceperea unor scheme si modele functionale care sa simuleze comportamentul acestora.
Clasificarea radarelor meteorologice se face dupa mai multe criterii:

dupa locul unde este amplasat:

de sol ( amplasat la sol) care pot fi radare fixe si radare mobile;

aeropurtat (la bordul unor aeronave exista si radare meteorologice pentru evitarea zonelor periculoase pentru navigatia aeriana);

spatiopurtat (la bordul satelitilor), mai rar folosite.

dupa lungimea de unda folosita. Benzile de lungimi de unda cele mai folosite in detectia radar a tintelor meteo fac parte din domeniul microundelor si sunt:

banda W cu lungimea de unda cuprinsa intre 0.3 si 0.8 cm si frecventa intre 35 si 94 GHz, pentru radare care detecteaza nori;

banda K cu lungimea de unda cuprinsa intre 0.8 si 2 cm si frecventa cuprinsa intre 14 si 35 GHz pentru radare de ploaie;

banda X cu lungimea de unda 3 cm si frecventa de circa 10 GHz , pentru radare de zapada;

banda C cu lungimea de unda 5 cm si frecventa de 5 GHz;

banda S cu lungimea de unda 10 cm si frecventa de 3 GHz.

Benzile W, K, si X sint folosite la latitudini medii, benzile C si S sint folosite pentru radare de ploaie la latitudini tropicale.

dupa coerenta semnalului retrodifuzat:
radare necoerente, care sint radare in impulsuri, iar semnalele receptionate de la tinta de catre radar sint analizate doar prin prisma intensitatii semnalului nu si a fazei sale.
radare coerente, radare din a doua generatie, din a caror categorie fac parte:
radarul Doppler, care analizeaza atit intensitatea semnalului receptionat, cit si faza lui; se mai foloseste pentru detectarea tintelor fixe si a unor fenomene cum ar fi windshear", "microburst", "downburst", turbulenta in aer clar, etc.
radarul polarimetric, care analizeaza atit intensitatea semnalului receptionat, cit si gradul de polarizare al acestuia.
radarul Doppler polarimetric, care imbina proprietatile radarului Doppler cu ale celui polarimetric.
Principii de functionare
Radarul conventional emite in atmosfera la intervale de timp egale impulsuri de energie electromagnetica puternice, foarte scurte si de frecventa ridicata. Energia este concentrata intr-un fascicol de mica deschidere de catre o antena directiva. Tintele de orice natura, prezente in fascicol, intercepteaza o parte din energia incidenta pe care o absoarbe si o radiaza in diverse directii. Fractiunea reflectata spre radar este semnalul util. Daca admitem, in prima aproximatie ca, pe distante ce nu depasesc citeva sute de km, undele electromagnetice utilizate se propaga in linie dreapta si cu viteza constanta (c 3 108 m/s), orientarea antenei si timpul scurs intre emisia impulsului si receptia semnalului permit localizarea regiunii difuzante, in directie si in distanta.
Tinta este o regiune difuzanta ale carei dimensiuni sunt importante in raport cu cele ale fascicolului. Observatia la toate distantele in directia vizata, combinata cu miscarea antenei, permite efectuarea unei explorari in volum. Semnalul receptionat de radar aduce informatii relative despre proprietatile mediului in fiecare din punctele observate (granulometrie, viteza medie, turbulenta, etc.) si despre distributia spatio-temporala a parametrilor masurati (geometria volumelor, structura, deplasari relative, etc.).

Tinta radar poate fi orice zona unde indicele de refractie difera de cel al mediului: orografia (zone de munte si de deal), obiecte locale (copaci inalti, .linii de inalta tensiune, stilpi pentru relee, cladiri), insecte si pasari. Tinta de interes din punct de vedere meteorologic, este reprezentata de insasi atmosfera si, mai precis, de particulele de nori si de precipitatii.
Avantajele sondajului prin radar in comparatie cu alte mijloace de observare si masurari atmosferice "in situ" si la distanta, sunt:

efectuarea unei teledetectii active a tintei; observatia este facuta fara sa fie necesara deplasarea instrumentului si exista posibilitatea de a alege, cu precizie si in mod obiectiv, volumul sondat dintr-un ansamblu mai vast;
explorarea poate fi facuta in trei dimensiuni oricind, in volume foarte mari;
observatiile sunt continue in timp si spatiu
rezolutia este satisfacatoare pentru numeroase aplicatii;
observatia nu perturba mediul in care este efectuata;
datele obtinute sunt imediat disponibile.
Radarul prezinta insa si citeva dezavantaje:
ambiguitatea unor masuratori
limitele rezolutiei
costul echipamentelor.
Partile componente ale unui radar necoerent monospectral
Emitatorul care genereaza oscilatiile electromagnetice de mare putere si de foarte inalta frecventa sub forma unor impulsuri de sondaj, foarte scurte si care se succed periodic.
Sistemul antena-ghid de unda cu ajutorul caruia impulsurile de sondaj sunt trimise in spatiu ca fascicol de unde foarte ingust iar semnalele receptionate sunt canalizate de la antena la dispozitivul receptor.
Receptorul la intrarea caruia, sunt trimise, prin traseul ghidului de unda, impulsurile de foarte inalta frecventa reflectate de tinta, si receptate de aceeasi antena, in rastimpul dintre doua impulsuri de sondaj. Aici semnalele receptionate sunt amplificate, transformate in impulsuri video si trimise la etajele urmatoare ale echipamentului;
Indicatorul unde, din impulsurile video primite se creaza imaginea radar a tintei;
Aparatura de masura care determina coordonatele si alte caracteristici calitative ale tintei.
Pentru vizualizarea imaginilor radar se folosesc mai multe tipuri de indicatoare.
Dintre acestea cele mai familiare meteorologilor sunt:

Indicatorul PPI (Plan Position Indicator) este un display pe care se obtine imaginea radar locala, unde amplasarea tintelor se determina in coordonate polare prin distanta oblica si azimut. In PPI se foloseste desfasurarea radial- circulara care obliga radiatia electromagnetica sa se deplaseze radial de la centru catre exterior, rotindu-se sincron cu rotirea antenei dupa azimut, unghiul de inaltare al antenei raminind constant.
Indicatorii de tip RHI (Range Height Indicator) sunt caracterizati de faptul ca antena se afla la unghi azimutal constant si efectueaza baleiere in plan vertical. Coordonatele in care sunt reprezentate ecourile sunt distanta (axa X) si inaltimea (axa Y), puterea radioecoului fiind proportionala cu stralucirea lui pe ecran.
Principalele caracteristici tehnice ale unui radar necoerent monospectral
Alegerea caracteristicilor tehnice ale aparaturii se face in functie de destinatia radarului luand in consideratie distanta de actiune necesara, precizia determinarii coordonatelor, proprietatile reflectorizante si alte caracteristici ale tintelor.
Dispozitivul emitator al radarului in impulsuri se caracterizeaza prin:
(E) Lungimea de unda pe care lucreaza radarul este in relatie cu frecventa purtatoare f0, generata de emitatorul de oscilatii de foarte inalta frecventa si cu viteza lumini in vid si se exprima in cm.
(E) Durata timpului de sondaj este intervalul de timp in cursul caruia emitatorul radarului genereaza oscilatii de foarte inalta frecventa, puternice, egale cu jumatate din putere. Marimea determina intinderea spatiala a impulsului de sondaj (egala cu c ) si prin urmare determina puterea de rezolutie in distanta a radarului, precum si precizia masurarii distantelor.
(E) Frecventa de repetare a impulsurilor, fr, este numarul impulsurilor de sondaj generate de emitator si radiate de antena radarului pe secunda.
(E) Puterea impulsului, Pt, reprezinta puterea emitatorului mediata pentru durata impulsului. Puterea medie a emitatorului, Pn, este mai mica decit puterea impulsului.
(R) Sensibilitatea unui receptor este aptitudinea sa de a detecta semnale slabe. Sensibilitatea este caracterizata de semnalul minim detectabil, Smin, a carui putere este de ordinul a 10-13 - 10 -14 W, fiind intr-un raport de 10-17 - 10-20 cu puterea transmisa.
(R)Coeficientul de zgomot N al receptorului se determina la intrarea acestuia Pe masura ce N creste, scade sensibilitatea receptorului. Intr-un receptor ideal, fara zgomot, N = 1.

Rezolutia radarului. Rezolutia unui radar, in sens conventional, este aptitudinea sa de a discrimina doua tinte punctuale apropiate. Se disting doua tipuri de rezolutii:

rezolutia radiala, relativa la tinte situate in aceeasi directie de vizare, dar la distante diferite;
rezolutia transversala, relativa la tinte situate la aceeasi distanta de radar, dar in directii diferite;
Ele sunt legate, respectiv, de lungimea impulsului si de largimea fascicolului.
Atenuarea radiatiei
Atenuarea este una din cauzele distorsionarii observatiilor atmosferice cu radarul. Atenuarea afecteaza in special lungimile de unda mici.
Prin definitie, atenuarea este pierderea de energie, dS, intr-un mediu atenuant. Ea este functie de distanta parcursa dr si de coeficientul de atenuare pe unitatea de lungime.
Sus In jos
Vizitato
Vizitator



MesajSubiect: PART III   Mier 24 Iun 2009, 23:55

Propagarea radiatiei - efecte adverse
Refractia este o alta cauza a distorsiunii observatiilor radar. In forma sa cea mai generala, indicele de refractie al unui mediu este o functie complexa si este asociat si cu raportul intre viteza de propagare in vid si viteza de propagare in mediul considerat.
Curbura razei este cu atit mai mare cu cit este mai mare gradientul indicelui de refractie cu inaltimea, dn/dh.
Curbarea razei radio intr-o atmosfera standard se numeste refractie normala. Raza de curbura a undei radio, in aceste conditii, este de aproximativ 4 ori mai mare decit raza de curbura a Pamintului. De aceea radiatia emisa orizontal, la o oarecare inaltime se va departa treptat de suprafata Pamintului, astfel ca tintele, inclusiv norii, aflate la inaltimi mici, se vor afla sub linia orizontului radio si nu vor fi detectate. In cazurile practice insa, nu sunt intrunite intotdeauna conditiile unei atmosfere standard.

Ecuatia fundamentala radar pentru tinte meteorologice
Ecuatia radar exprima relatia intre intensitatea medie a semnalului receptionat si proprietatiile volumului difuzant sau ale tintei punctuale situate la distanta r, in functie de caracteristicile tehnice ale radarului si de conditiile de propagare intre radar si tinta.
Sectiunea eficace medie a tintei pe unitatea de volum, pentru o "tinta distribuita", (compusa dintr-un mare numar de elemente prezente simultan in acelasi volum al impulsului V,) se numeste reflectivitate radar. Unitatea de masura este cm-1. Reflectivitatea radar este proportionala cu suma puterii a sasea a diametrelor particulelor, care este factorul de reflectivitate radar, notat cu Z. Z se exprima in mm6m-3. La aceasta unitate de masura se asociaza o scara logaritmica definita prin comparatie cu un nivel de referinta de 1 mm6m-3.

Factorul de reflectivitate radar, Z, ofera avantajul de a fi independent de lungimea de unda, spre deosebire de reflectivitatea radar, , care depinde de puterea a patra a lungimii de unda.
Utilizarea factorului de reflectivitate in locul reflectivitatii permite compararea masuratorilor obtinute cu echipamente diferite.

Intensitatea precipitatiilor, R, definita ca o anumita cantitate de apa ce traverseaza o sectiune orizontala de suprafata unitate intr-un anumit interval de timp, se exprima printr-o inaltime (aceea a volumului de apa).
R poate fi masurat sau calculat cu relatii matematice.
Expresii analitice precise dar relativ complicate au fost stabilite pe cai semiempirice pentru diverse tipuri de precipitatii.
Forma lor generala este: Z = a Rb
a si b fiind constante specifice fiecarei relatii, ale caror valori sunt determinate experimental in mai multe moduri. Relatia Z -R prezinta o mare variabilitate, ea fiind de natura statistica si nu determinista.
Uzual Z este exprimat in mm6m-3 si R in mm h-1.

Masurarea precipitatiilor. Erori care afecteaza masurarea precipitatiilor
Cel mai important avantaj al utilizarii radarului in scopul masurarii precipitatiilor este acoperirea unei arii mari cu o foarte buna rezolutie spatiala si temporala, acest lucru putându-se face dintr-un singur punct si in timp real. In plus, realizarea unei harti tridimensionale a situatiei vremii poate fi extinsa pe o arie foarte mare prin compunerea datelor provenite de la mai multe radare.
Diferentele intre valorile ratelor de precipitatii masurate de radar si cele masurate cu pluviometrele la suprafata solului demonstreaza ca in general radarul subestimeaza. La distante mari, pentru furtuni care nu au extindere mare pe verticala si când pentru unghiuri mici de elevatie a antenei fasciculul este blocat de obstacole cum ar fi muntii, subestimarea poate fi foarte mare. Acest tip de eroare, in general tinde sa fie dominant.
Principalele surse ale erorilor ce pot aparea in masuratorile radar de precipitatii sunt:

defecte de omogenitate ale tintei: diferite tipuri de precipitatii (solide sau lichide); anomalii ale distributiei granulometrice (distributia mai multor tipuri de particule sau existenta unor particule situate in afara domeniului Rayleigh - grindina -);
prezenta benzii stralucitoare;
prezenta tintelor parazite;
modificarea precipitatiilor intre sol si regiunea unde se face masuratoarea radar prin: evaporarea sau cresterea particulelor; miscarile verticale ale aerului;
defecte de etalonare:
erori asupra masuratorii ploii cu pluviometrul (influenta vântului).

Johann Christian Andreas Doppler (*29 noiembrie 1803 în Salzburg - †17 martie, 1853 în Veneția) a fost un matematician și fizician austriac, devenit celebru pentru ipoteza care acum este cunoscută sub denumirea de Efectul Doppler.
Cum suna in teorie dar si in practica?
Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat atât în cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), cât și în cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecvența măsurată crește atunci când sursa se apropie de receptor și scade când susrsa se depărtează de receptor.
@Griff-ce inseamna dBz
1. Exemplu
Să considerăm o mașină ce trece pe lânga noi în viteză. Vom observa că sunetul produs de motor nu este „uniform”, ca urmare a fenomenului de variație a lungimii de undă a undelor sonore, datorat sursei aflate în mișcare. Când autovehiculul se apropie de observator, sunetul este mai acut (frecvențe înalte), iar după ce trece de el, devine mai grav (frecvențe joase).

Cam asta ar fi ceea ce cunosc despre radare, si aparte despre radarele meteo cu efect Doppler.
Astept adaugiri, corectari sau modificari de la forumisti.
Sus In jos
Dylan
Moderator


Numarul mesajelor : 4709
Varsta : 45
Localizare : Suceava
Data de inscriere : 15/04/2008

MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Joi 25 Iun 2009, 01:50

@Griff: mai pe intelesul nostru al pamantenilor: db = decibeli, Z = reflectivitatea particulelor. cu alte cuvinte 45dbz este reflectivitatea data de particule de apa si mai ales gheata dintr-un nor. valoarea de 45 arata posibilitatea existentei granulelor de gheata care au reflectivitatea mult mai mare decat a picaturilor de apa. mai departe sa vedem explicatiile de la colegul... Wink
Sus In jos
Vizitato
Vizitator



MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Joi 25 Iun 2009, 09:24

dylan a scris:
@Griff: mai pe intelesul nostru al pamantenilor: db = decibeli, Z = reflectivitatea particulelor. cu alte cuvinte 45dbz este reflectivitatea data de particule de apa si mai ales gheata dintr-un nor. valoarea de 45 arata posibilitatea existentei granulelor de gheata care au reflectivitatea mult mai mare decat a picaturilor de apa. mai departe sa vedem explicatiile de la colegul... Wink

Mai pamanteneste vorbit, gradul de reflexie a undelor radar determina sub ce forma este apa prezenta in atmosfera. De la starea de vapori in concentratie mica sau mare pana la solid sau lichid. Astfel atat meteorologi pot emite avertismentele de furtuna cat si piloti pot evita fronturile de furtuna. Alt lucru care poate sa il faca un radar doppler(momentan se fac teste) este sa determine chiar temperatura variatelor mase de aer pe care undele le strabat.
Dar asta este o alta poveste....
Sus In jos
Dylan
Moderator


Numarul mesajelor : 4709
Varsta : 45
Localizare : Suceava
Data de inscriere : 15/04/2008

MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Joi 25 Iun 2009, 09:51

E OK talonone! Multumim! Ideea e sa nu incarcam forumul cu teorie...tot ce se vrea aici este ca sa explicam fenomene celor care nu stiau, nu intelegeau sau aveau mici nedumeriri. Daca ne bagam in teorie din aia "scarboasa", cu termeni tehnici 100% nu ajutam pe nimeni! Dimpotriva Wink
Iti dai seama ca ar iesi un super site/forum de stiinta daca toti ar baga teorie bruta aici. Ceea ce vrem sa evitam!

Repet, parerea mea este ca ar trebui explicat pe intelesul tuturor sau macar al celui care a pus intrebarea pentru a ajuta cumva. Daca persoana in cauza doreste info suplimentare cred ca nu ar fi o problema sa se dezbata probleme in amanunt dar pe mess, PM sau "live".
De aceea am si evitat sa postam un mic atlas de nori si/sau fenomene meteorologice pentru ca totusi e un forum al pasionatilor de fotografie aeriana.

La partea cu descifrarea codurilor meteorologice aceeasi chestie. Cine a avut nedumeriri a intrebat si i s-a raspuns. Asta nu insemna sa bagam in forum tot codul SAR/TAF/SPECI sau eventual si avertizarile de aerodrom.
Nu vreau sa fiu inteles gresit! Nu exista in vorbele mele (scrise aici) nicio tenta de rautate!
Sus In jos
Griff
Moderator


Numarul mesajelor : 1398
Varsta : 33
Localizare : two steps from Hell
Data de inscriere : 27/09/2008

MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Joi 25 Iun 2009, 18:21

dylan a scris:
@Griff: mai pe intelesul nostru al pamantenilor: db = decibeli, Z = reflectivitatea particulelor. cu alte cuvinte 45dbz este reflectivitatea data de particule de apa si mai ales gheata dintr-un nor. valoarea de 45 arata posibilitatea existentei granulelor de gheata care au reflectivitatea mult mai mare decat a picaturilor de apa. mai departe sa vedem explicatiile de la colegul... Wink

Mersi, la amandoi. Eu am fost ironic. Am vrut doar sa accentuez faptul ca nu toti de aici au cunostinte de unitati de masuri mai complexe. Eu mai am habar de una doua ca am trecut printr-o facultate cu profil aviatic. Daca tot se fac posturi dintr-astea tehnice, ar fi frumos sa inteleaga toata lumea. Eu am aflat de efectul Doppler cand a trebuit sa traduc un manual de la un radar meteo.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler   Astazi la 14:10

Sus In jos
 
METEOROLOGIE AERONAUTICA - Radarul Doppler
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
ROMANIAN SPOTTERS :: DIVERSE/OFF-TOPIC :: Discutii generale - Aviation Chat-
Mergi direct la: